Potrivit domnului Ion, tarile emergente au bugete relativ echilibrate, sunt detinatoare ale unor rezerve valutare foarte importante, sunt creditoare ale economiei globale, au piata interna in crestere. "In consecinta, toate astea le pozitioneaza mult mai bine in contextul global actual", ne-a precizat domnia sa. 
Seful Raiffeisen Asset Management opineaza ca in tara noastra exis­ta investitori institutionali puternici, care au insa o prezenta "mai dis­creta" pe piata de actiuni. "Asta inseamna ca cea mai mare parte din activele acestor investitori institutionali sunt investite in instrumente purtatoare de dobanda", ne-a explicat domnul Ion. 
Plasamentele sunt, insa, dictate de preferinta investitorilor, mai spune Mihail Ion: "Cum cele mai mari intrari de resurse le avem in fondurile cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda, atunci sumele care pot sa fie investite in actiuni, din resursele pe care le atragem in fondurile cu plasamente in actiuni, sunt mici". 
Conform domnului Ion, Bursa de la Bucuresti este mai volatila decat cele europene din cauza lipsei investitorilor institutionali de pe piata actiunilor. "Acestia (n.r. institutionalii) nu reactioneaza la volatilitate ridicata, nu iau decizii de moment, emotionale, si sigur ca daca ei ar realiza cea mai importanta pondere din volume, atunci volatilitatea pietei (n.r. BVB) ar fi mai redusa". 

* (Interviu cu Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management) 
Reporter: In urma cu cateva saptamani, pietele de actiuni au avut o perioada de volatilitate maxima, mai ales cea de la Bucuresti, unde am vazut actiunile scazand cu 15%, in cateva ore ca sa inchida, apoi, sedinta pe crestere. Ca administrator de fonduri cu expunere pe actiuni, cum ati reactionat la aceste miscari ale pietei? V-ati recalibrat strategia? 
Mihail Ion: Am luat anumite decizii de investire sau dezinvestire zilele acelea, insa, intr-o masura redusa, pentru ca sunt sanse mari ca o repozitionare pe diferite active, exact intr-o perioada de turbulenta cum este cea pe care o traversam, sa te faca sa pierzi bani. Incercam sa evitam decizii sub impulsul momentului. 
Totusi, ponderile actiunilor in portofoliul fondurilor specifice au fost mai reduse, am considerat ca este bine sa fim mai prudenti. Achizitiile punctuale au fost reduse in perioada aceasta. 
Reporter: Totusi, multi au considerat ca tocmai aceasta perioada de volatilitate creeaza oprotunitatea sa faci bani... 
Mihail Ion: Sunt de parere ca, in astfel de momente, sunt sanse mari si sa reusesti, dar si sa pierzi. Este foarte posibil, ca, din fluctuatiile pietei, sa reusesti, de fapt, sa ajungi pe minus si atunci ai nevoie sa fii foarte prudent in momente de genul acesta. 
Reporter: Unii dintre brokerii de la noi subliniaza mimetismul dintre BVB si pietele externe, in speciale cele americane, subliniind ca, atunci cand cele din strainatate scad cu 3%, a noastra scade cu 6%... Se intampla asta din cauza faptului ca in Roma­nia nu sunt investitori institutionali puternici? 
Mihail Ion: In Romania exista investitori institutionali puternici, dar cu o prezenta mai discreta pe piata de actiuni. Asta inseamna ca cea mai mare parte din activele acestor inves­titori institutionali sunt investite in instrumente purtatoare de dobanda, acesta este si cazul nostru. Desi avem in jur de 650 milioane de euro in administrare, circa 5-10% sunt plasamente in actiuni, restul fiind plasamente in instrumente purtatoare de dobanda. 
De asemenea, portofoliile fondurilor de pensii au alocari in actiuni undeva intre 10-15% din portofoliu. Totusi, plasamentele pe care le facem sunt dictate de preferinta investitorilor. Cum cele mai mari intrari de resurse le avem in fondurile cu plasamentele in instrumente purtatoare de dobanda, atunci sumele care pot sa fie investite in actiuni din resursele pe care le atragem in fondurile cu plasamente in actiuni cu fondurile de actiuni sau diversificate sunt mici. 
Piata de la Bucuresti scade mai mult din cauza faptului ca n-avem investitori institutionali cu prezenta pe piata de actiuni. Acestia nu reactioneaza la volatilitate ridicata, nu iau decizii de moment emotionale si sigur ca daca ei ar realiza cea mai importanta pondere din volume, atunci volatilitatea pietei ar fi mai redusa. Probabil ca, in perioada maxima de volatilitate de la BVB, pe care am vazut-o in urma cu doua-trei saptama­ni, o mare parte din volume au fost facute de investitori de retail... 
Reporter: Credeti ca exista o res­ponsabilitate a institutionalilor locali fata de dezvoltarea Bursei? 
Mihail Ion: In prima instanta, res­ponsabilitatea noastra ca investitori institutionali este in fata clientilor nostri. Sigur ca ne dorim sa avem un univers investitional cat mai larg si acesta sa fie prezentat de titluri roma­nesti. Daca mediul investitional local este restrans si o parte din economisirea interna locala care vine in fonduri mutuale sau in fondurile de pensii nu gaseste instrumente suficiente pe plan local, banii sunt investiti afara. Am facut un calcul din care a rezultat ca, in ultimii 2-3 ani, de cand a inceput sa se dezvolte segmentul fondurilor mutuale si al fondurilor de pensii, circa 500 milioane de euro au fost investite in strainatate. 
Reporter: In ce fel de plasamente au fost investiti aceste 500 de milioane de euro si unde anume? 
Mihail Ion: Cea mai mare parte din bani a fost plasata in obligatiuni. 
Probabil ca obligatiuni suverane sunt putine, vorbim de obligatiuni emise de banci sau alte corporatii, cu emisiuni denominate in lei intre 40 de milioane si 100 si de milioane de lei astfel incat sa poata fi absorbite de piata romaneasca. 
In general, astfel de obligatiuni sunt listate la Luxembourg, dar nu le achizitionam direct de acolo, ci la momentul emisiunii. 
Reporter: Cum v-au prins scaderile de pe pietele externe, care au fost in fierbere in ultima perioada? 
Mihail Ion: Avem o pondere de actiuni in portofolii putin mai redusa in perioada aceasta, suntem mai atenti si la lichiditatea unor titluri pe care le-am putea achizitiona si suntem intr-o perioada de asteptare. 
Evitam plasamente in obligatiuni care pot sa para atractive in momentul acesta din punctul de vedere al randamentului, pentru ca ne preocupa foarte mult si ce lichiditate ar putea sa aiba in viitor. Preferam sa tinem ceva cash pentru potentiale oportunitati. 
Reporter: Investiti la Bursa de la Sibiu? 
Mihail Ion: Nu. Am avut in trecut pozitii pe derivate, intr-o masura relativ mica. 
Pozitiile pe derivate le poti lua fie ca sa acoperi anumite pozitii din portofoliul de pe piata spot, fie sa-ti indeplinesti obiectivele investitionale, insa ni s-a parut ca putem sa ne indeplinim obiectivele si altfel. In plus, lichiditatea nu a fost intotdeauna cea pe care ne-am dorit-o. Piata e ingusta, sa zicem. 
Reporter: V-ati confruntat cu mai multe retrageri in ultimele saptama­ni? 
Mihail Ion: Nu mi s-a parut ca sunt evolutii iesite din comun. Pe fondurile de actiuni nu e nimic care sa iasa din tipare, in sensul ca nu vedem niste retrageri mai mari decat normale. 
Sunt, insa, perioade in care intrarile de investitori sunt ceva mai mici decat iesirile, insa nu ne ingrijoram. Este normal ca unii investitori sa decida sa dezinvesteasca. 
Pe fondurile cu plasamente in instrumente purtatoare de dobanda intrarile sunt mai mari decat iesirile, adica avem subscrieri pozitive, iar activele noastre sunt la maxim istoric. N-as putea sa spun ca vedem un comportament influentat primordial de perioada actuala. 
Reporter: "Franklin Templeton", unul dintre marii administratori internationali de fonduri, si-a anuntat intentia sa intre cu 11 dintre fondurile sale si in tara noastra. In prezent, piata fondurilor multuale de la noi este dominata de doi jucatori. Ce impact va avea intrarea Franklin Templeton la noi? 
Mihail Ion: Ne bucura ca Franklin Templeton vine cu o oferta de fonduri si pe piata romaneasca, ea se adauga deja ofertei de fonduri straine pe care o au disponibila unele dintre marile banci pentru clientii lor deja. 
Daca un administrator de calibrul Franklin Templeton vine cu oferta proprie si in Romania, asta inseamna ca el crede in potentialul pietei de la noi. In mod clar vorbim despre o crestere a ofertei de fonduri si o potentiala viitoare competitie care nu face decat sa avantajeze investitorul roman. 
Reporter: Cum aveti de gand sa va aparati cota de piata? Asteptati sa vina si sa vedeti ce se intampla? 
Mihail Ion: Ce vreau sa spun este ca, pentru noi, cota de piata nu este un scop in sine, mai ales ca o cota de piata atat de ridicata ca a noastra nu are cum sa fie mentinuta pe termen lung, intr-o piata dezvoltata. O cota de piata ridicata reflecta un stadiu inca incipient de dezvoltare al pietei. 
Noi incercam sa intelegem cat mai bine ce-si doresc investitorii, sa avem si o calitate a fortei de vanzare din ce in ce mai buna care sa poata sa transmita catre investitori avantajele investitiilor in fonduri si care sa poata sa contribuie la o imbunatatire a culturii economico-financiare a popu­latiei care, in ultima instanta, o sa creasca volumele atrase in fonduri. Este un proces de durata, astfel ca nu ma astept ca lucruri spectaculoase sa se intample peste noapte, nici cu dis­tributia, nici cu volumele pe care le-ar putea atrage "Franklin Templeton" in Romania, dar nici cu volumele pe care le-am putea atrage noi in Romania cu niste plasamente pe pietele externe. 
Reporter: Dar FT ofera expunere, prin cele 11 fonduri, pe piete des­tul de interesante precum China.... 
Mihail Ion: Avem si noi plasamente pe pietele externe in actiuni, nu direct, ci prin intermediul unor fonduri, pe piete emergente, precum China, Coreea de Sud, America de Sud, Brazilia, dar si in Europa Centrala si de Est. 
Preferam sa investim in fonduri de actiuni, care au la randul lor, plasamente de sute de milioane de euro. 
Am preferat pietele emergente pentru ca au ritmuri mai ridicate de crestere, in ciuda faptului ca sunt percepute ca piete mai riscante si poa­te ca in continuare, cel putin din perspectiva riscului politic, am putea sa le catalogam astfel. 
Totusi, riscul economic s-a mutat acum in tarile dezvoltate. Dezechilibrele majore s-au acumulat in tarile dezvoltate si de acolo a pornit criza financiara. Tarile emergente, in schimb, sunt pozitionate foarte bine, au bugete relativ echilibrate, sunt detinatoare ale unor rezerve valutare foarte importante, sunt creditoare ale economiei globale, au piata interna in crestere si, in consecinta, toate astea le pozitioneaza mult mai bine in contextul global actual. 
In acelasi timp, speranta de randament pe care o ofera pietele emergente este una care corespunde asteptarilor romanilor. De multe ori, randamentele asteptate pe termen lung pe pietele de actiuni dezvoltate s-ar putea sa nu fie satisfacatoare pentru investitorii din Romania pentru ca la noi dobanzile sunt foarte ridicate la depozite. 
Reporter: Care este investitia medie in fondurile Raiffeisen? 
Mihail Ion: Pe fondul in lei, tichetul mediu pe persoana fizica este de 37.000 lei, echivalentul la 8-9000 euro, iar pe persoana juridica este deja peste 300.000 lei. Pe fondul in euro tichetul mediu este de 21.000 euro, iar la fondul in dolari tichetul mediu este de 46.000 dolari, daca transformam totul in echivalent euro ar fi cam 32.000 euro. 
Reporter: Nu v-ati gandit si la un fond in franci? 
Mihail Ion: Am avut solicitari de la investitori in acest sens. Ideea este ca universul investitional, in alte monede decat in euro, este destul de restrans, in sensul in care ne referim la instrumente care ar trebui sa genereze o remunerare atractiva pentru clientii romani. 
Sigur ca putem face plasamente in franci elvetieni, numai ca randamentele exprimate in franci ar fi mici comparativ cu un depozit bancar, incat produsul n-ar fi interesant pentru clientii din Romania.